Continuăm demersul nostru științific asupra stresului timpuriu încercând să înțelegem efectele experiențelor adverse psihosociale timpurii asupra mai multor sistemele biologice: imunitar, metabolic, cardiovascular și endocrin*.
De ce aceste sisteme? Una dintre primele teorii ale stresului psihosocial vorbește despre stres că fiind un fenomen în care se întâmpla prea multe, în care omul trebuie să își mobilizeze resursele biologice pentru a răspunde contextului psihosocial care îl provoacă în acel moment. Selye spune:
“what is the one mysterious condition that the most different kinds of people have în common with animals and even with individual cells, at times when much – much of anything – happens to them?” 1
Se referă bineînțeles la stres. De aici, învățam un deceniu mai târziu, despre încărcarea sau sarcina alostatică. Cel mai des ne referim la sarcina alostatică că fiind costul suportat de organism după uzură prelungită și cumulativă („wear and tear”) 2. Astfel că, sistemul genetic, imunitar, cardiovascular, hormonal și nervos, toate pot răspunde cererii psihologice, declanșate de contextul social. Costul suportat de sarcina alostatică apare că urmare a activării constante a acestor sisteme, de altfel adaptative, prin răspunsuri maladaptative acute. Când aceste sisteme devin suprasolicitate, ele interacționează, putând duce la boli legate de stres, cum ar fi depresia, anxietatea, hipertensiunea arterială, creșterea cronică a citokinelor inflamatorii etc., toate acestea putând însoți schimbări la nivel endocrin 3.
Așadar, pentru a investiga dacă multipli markeri biologici ai adultului se asociază cu experiențele maltratării din copilărie, ne folosim de informațiile de la mai mult de 100,000 de oameni dintr-o baza de date din Marea Britanie (UK Biobank) 4. O paranteză: la fel cum geneticienii au învățat importanța biologică a efectelor statistice mici, la fel și psihologii încep să recunoască că avem nevoie de baze de date mari, care colectează informații din mai multe domenii (ex.: psihologie, imagistică, genetică) pentru a obține avantajul statistic prin care să putem identifica inclusiv efecte mici, dar semnificative pentru sănătatea publică 5. Într-adevăr, studiile psihologice care utilizează seturi mari de date sunt încă limitate și specific pentru studiile privind sarcina alostatică, există o mare variabilitate în ce privește modul în care se calculează și ce markeri biologici sunt incluși în acest indice. Datele UK Biobank obținute pentru proiectul actual oferă o oportunitate importantă să înțelegem efectele adversității asupra sănătății mintale prin prisma interacțiunilor cu sistemele inflamatorii, metabolice, endocrine și cardiovasculare.
Primul pas în acest demers științific a fost să dezvoltăm un nou indice al sarcinii alostatice și să îl validăm în raport cu interacțiunea dintre experiențele adversității timpurii (ex.: abuz fizic, emoțional, neglijență) și sănătatea mintală (anxietate și depresie). Pentru a realiza acest lucru, am propus și testat abordări metodologice și statistice variate, dintre care confirmatory factor analysis s-a dovedit a fi abordarea cea mai bună pentru datele noastre, pentru a obține un indice alostatic verosimil și coerent din punct de vedere statistic și teoretic. Nouă markeri biologici au contribuit semnificativ la dezvoltarea acestui indice: proteina C reactivă (CRP); numărul de leucocite; trigliceridele; colesterolul HDL; indicele de masă corporală; SHBG (sex hormone binding globulin); raportul talie-șold; tensiunea arterială (presiunea diastolică și sistolică). Folosindu-ne de valoarea sarcinii alostatice astfel obținută, rezultatele au arătat că variații ale scorurilor depresiei și anxietății la adult pot fi prezise de variabilele maltratării atât direct, cât și prin rolul mediator al indicelui alostatic. Continuăm acest studiu și prin alte modelări statistice și analize de sensibilitate pentru a asigura robustețea efectelor observate.
*Acest proiect este finanțat printr-un grant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, CNCS-UEFISCDI (PN-III-P1-1.1-PD-2021-0138)
Read more: Allostatic Load (PD-2021-0138)1. Selye, H. The stress of life: Revised edition. (McGraw-Hill Book Co, 1984).
2. Karatsoreos, I. N. & McEwen, B. S. Psychobiological allostasis: resistance, resilience and vulnerability. Trends Cogn Sci 15, 576–584 (2011).
3. McEwen, B. S. Central effects of stress hormones in health and disease: understanding the protective and damaging effects of stress and stress mediators. Eur J Pharmacol 583, 174–185 (2008).
4. Sudlow, C. et al. UK Biobank: An Open Access Resource for Identifying the Causes of a Wide Range of Complex Diseases of Middle and Old Age. PLoS Med. 12, 1–10 (2015).
5. Tiemeier, H. Commentary: Splitting and lumping brain and childhood adversity measures – a commentary on Gheorghe, Li, Gallacher, and Bauermeister (2020). J. Child Psychol. Psychiatry Allied Discip. (2020)