PN-III-P1-1.1-PD-2021-0138
Numeroase aspecte psihologice, sociale, genetice și biologice se înscriu în lista factorilor de risc in diagnosticul depresiei și anxietății1. Proiectul nostru și-a propus să studieze etiologia complexă a acestor tulburări, folosind date epidemiologie a căror magnitudine statistică este semnificativă la nivelul populației (UK Biobank). Obiectivul a fost să înțelegem interacțiunea dintre aspectele psihosociale precum experiențele adverse din copilărie și schimbările sistemice maladaptative la nivel biologic determinate de experiența stresului timpuriu, asupra prevalenței depresiei sau anxietății la adult.
Așadar, am început acest proiect prin dezvoltarea și validarea unui indice al sarcinii alostatice, un indicator care reflectă schimbările inflamatorii, metabolice și cardiovasculare asociate experiențelor adverse timpurii. Acest indice a fost evaluat comprehensiv pe aproximativ 150,000 de oameni (2022). Ulterior, observând importanța (statistică) a factorului metabolic în stabilitatea predictivă a indicelui alostatic, am investigat modul în care susceptibilitatea genetică la problemele metabolice influențează interacțiunea dintre experiențele adverse din copilărie și depresie/anxietate. Deși numeroase analize au aratat că persoanele cu cea mai mare susceptibilitate genetică la obezitate prezintă, de asemenea, scoruri mai mari la scalele clinice pentru depresie și anxietate, magnitudinea acestor efecte s-a demonstrat a fi mică (2023). Aceste rezultate au justificat investigații suplimentare, îndreptând-ne atenția către alți factori cu impact asupra metabolismului: dieta, somnul si mișcarea. Astfel, folosindu-ne de modelarea prin ecuații structurale, am dezvoltat un model statistic robust și reproductibil pentru etiologia depresiei si anxietății (2024).
Rezultatele noastre au demonstrat că numeroși parametri biologici inflamatori, metabolici și cardiovasculari sunt asociați cu scorurile obținute la depresie și anxietate, atât prin efecte directe, cât și prin schimbări sistemice indirecte, determinate de adversitatea timpurie și de alegerile privind stilul de viață (în special dieta și somnul). De asemenea, datele au arătat că cel mai puternic factor de risc în etiologia atât a depresiei, cât și a anxietății la adult, este factorul psihosocial, respectiv, adversitatea timpurie studiată aici. În mod specific, evenimentele negative din copilărie contribuie cel mai puternic la depresia și anxietatea trăite în viața adultă, comparativ cu efectele negative indirecte pe care aceste evenimente le au asupra sănătății mintale prin intermediul parametrilor biologici. Acest lucru reflectă amploarea efectului psihologic asupra sănătății psihice dincolo de factorii de risc de natură biologică. Din punct de vedere al practicii clinice, astfel de descrieri proporționale ai factorilor de risc oferă baza științifică pentru intervenții sociale, strategii de prevenție și noi direcții de tratament medical și psihologic.
Obiectvele proiectului au fost atinse, iar activitatea a fost surprinsă în 3 publicații științifice cu impact mare (ex: Nature Scientific Reports2), 5 prezentări la conferințe internaționale (ex: The International Society for Psychoneuroendocrinology, Londra, 2023) și 4 prezentări în seminarii internaționale (ex: Dementias Platform UK Advanced Academy, University of Oxford, 2024).
1. Berk, M. et al. So depression is an inflammatory disease, but where does the inflammation come from? BMC Med. 11, 1–16 (2013).
2. Künzi, M., Gheorghe, D. A., Kliegel, M., Ballhausen, N. & Gallacher, J. Cumulative life course adversity , mental health , and cognition in the UK biobank. Sci. Rep. 12, 14700 (2022).
Acest proiect este finanțat printr-un grant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, CNCS-UEFISCDI (PN-III-P1-1.1-PD-2021-0138)