Cluj-Napoca, România – Un studiu coordonat de Dr. Delia Gheorghe, cercetător postdoctoral la Transylvanian Institute of Neuroscience (TINS), a fost publicat recent în revista Scientific Reports, din grupul Nature. Cercetarea evidențiază legătura dintre modul în care adulții își amintesc relația cu mama și structura unei regiuni cerebrale implicate în motivație și învățare.
Lucrarea a analizat comportamentele materne caracterizate prin tendința crescută de control – definite prin limitarea autonomiei și a inițiativelor de explorare ale copilului – și relația acestora atât cu starea de bine, cât și cu structura corpului striat dorsal, la vârsta de 70 de ani. Analizele au indicat corelații între aceste dimensiuni, sugerând diferențe structurale la nivelul regiunilor studiate și o stare de bine mai scăzută.
Această regiune, care include nucleul caudat și putamenul, are un rol esențial în învățarea bazată pe recompensă, susținând asocierea dintre acțiune și rezultat, consolidând comportamentele care anticipează recompense pozitive și contribuind la formarea comportamentelor orientate spre scop.
Un studiu bazat pe o cohortă longitudinală de referință la nivel mondial
Lucrarea s-a bazat pe date din „Insight 46”, sub-studiul de neuroimagistică al uneia dintre cele mai vechi cohorte naționale britanice (MRC National Survey of Health and Development), care urmărește peste 5000 de persoane născute în aceeași săptămână din martie 1946. Analiza a inclus 452 de adulți sănătoși și s-a bazat pe o abordare metodologică riguroasă, luând în considerare numeroși factori cu potențial de influență asupra rezultatelor.
Cantitatea și diversitatea datelor longitudinale colectate de-a lungul vieții participanților — informații despre dezvoltare, sănătate, mediul social și factori biologici — le-au permis cercetătorilor să înțeleagă mai precis cum se reflectă experiențele timpurii în creier, chiar dacă aceste legături nu pot fi observate direct, în mod cauzal.
Importanța pentru sănătatea mintală
Cercetările anterioare arată că stilurile parentale dominate de control pot fi asociate cu un risc crescut de anxietate și depresie, în timp ce sprijinirea autonomiei copilului favorizează dezvoltarea rezilienței psihologice. Rezultatele susțin ideea că relațiile timpurii pot modela nu doar dezvoltarea emoțională, ci și circuitele neuronale implicate în reglarea emoțiilor. Înțelegerea acestor mecanisme oferă o bază științifică pentru intervenții timpurii care sprijină sănătatea mintală pe termen lung.
„Aceste rezultate au implicații clinice importante. Intervențiile care vizează tiparele de control învățate și transmise de părinți și care încurajează autonomia emoțională a copiilor pot avea efecte benefice de durată asupra sănătății mintale. Desigur, studiul nu contestă importanța stabilirii limitelor sănătoase”, subliniază Dr. Delia Gheorghe.
Următorii pași în cercetare
În colaborare cu Departamentul de Psihiatrie al Universității din Oxford, în cadrul programului Blossom, echipa TINS explorează procesele prin care experiențele timpurii influențează sănătatea mintală, printr-o abordare integrativă care reunește date biologice, genetice, psihologice și sociale.
Programul Blossom este coordonat de Prof. Sarah Bauermeister, cercetător principal Dementias Platform UK, Departamentul de Psihiatrie, Universitatea din Oxford.
Despre Transylvanian Institute of Neuroscience (TINS)
Transylvanian Institute of Neuroscience (TINS) este un centru independent de cercetare avansată din Cluj-Napoca, dedicat studiului mecanismelor neurobiologice care stau la baza sănătății mintale și a bolilor neurodegenerative.
Dr. Delia Gheorghe, cercetător postdoctoral la TINS, beneficiază de o bursă de cercetare oferită de European Research Executive Agency, prin programul HORIZON-WIDERA-2022-TALENTS-02 (numărul proiectului: 101090316).
Articolul complet:
Gheorghe, D.A., Künzi, M., Filippini, N., Petre, L.M., & Bauermeister, S. (2025). Associations between perceived excessive maternal control in childhood, well-being, and dorsal striatum volume in older adults. Scientific Reports, 15, 36389. https://doi.org/10.1038/s41598-025-20526-4